Live Festival 2016 | Battle MC | Psihotrop | Macanache | Jeru The Damaja | Parazitii



... O să încep prin a ține un moment de reculegere pentru curentul de la Arenele Romane.
Revenind, am plecat de acasa la 19:40, asta cu o panică maximă și o întârziere de 20 de minute față de ce îmi propusesem. Am avut noroc și am prins mijloacele de transport la limită, am băgat un mers alert spre alergat și am ajuns cu ajutorul GPS-ului. Când am ajuns ... eram în dubii, pentru că era pentru prima dată când mergeam acolo și nu auzeam muzică, nu vedeam nici un cort ... Am întrebat paznicul dacă aici se ține vreun concert (gândindu-mă că mă dau cu capul de asfalt dacă cumva printr-o eroare fatală am greșit locul, fiind deja 20:15) și mi-a spus că da, dându-mi indicații spre locul cu pricina. Am ajuns la intrare și văzând lume destul de multă acolo, am intrat pe poartă și vine un domn în vârstă cu o față și o voce de om stresat la maxim, în fază de turbare psihică și îmi spune :
Tu? Ce cauți aici?
Eu: ... Ce să caut ... concertul.
El: Adică?
Eu am rămas uimită ... cum să mă întrebe adică după ce i-am spus că am venit pentru concert? care evident e aici ...
El: Adică ce ești tu?
Eu: ... sunt un spectator (pe lângă faptul că sunt un om în carne și oase)
El: Ieși afară că se intră la 21 aici. M-am săturat să tot intrați și ieșiți când vreți voi .
Și am ieșit. Era 20:20 și nu mai era nimeni în jur ... Aproape că am paralizat de frig până la 21:45 când s-au deschis porțile(e foarte mișto să înceapă programul la 21:00 și să lași spectatorii să intre la 21:45 ...). Deși nu era curent, când am intrat în cort, m-a lovit un val de caldură și m-a dezmorțit puțin. Noroc cu eșarfa(care o pot folosi și pe post de pătură la nevoie) pe care mi-o achiziționasem cu câteva ore înainte, că n-am făcut țurțuri în acest timp.
La bar, aveau o politică nouă, nu îți dădea sticla, îti punea băutura într-un pahar de carton( ca cele de la KFC) ca să nu cumva să arunci în artist.
La început s-a cam lungit programul și după s-a tot grăbit, probabil din respect pentru Jeru The Damaja.
Dj Oldskull a fost pe filmul lui, impecabil ca de fiecare dată. Au urmat cei de la Battle MC care au cam dat programul peste cap, dar băieții au fost buni spre foarte buni și au animat publicul suficient cât să stea până la final să-i asculte și să îi susțină.




Psihotrop ... aș spune ceea ce am spus și la Dubla Lansare Macanache, dar n-aș vrea să mă repet. Și totuși n-am ce să adaug sau să elimin. E prea bun și cu asta basta. Macanache, aceeași poveste. Cât să-l lauzi? La un momentdat nu mai ai ce. Dar, cum el este un artist desăvârșit, mereu aduce ceva nou, ceva cu care te lasă plăcut impresionat și te face să-l asculți și mai mult, să îl susții și mai mult, să îl iubești și mai mult ca artist. Noutatea a constat în faptul că a venit pregătit cu albume și tricouri și le-a aruncat în public (evident că n-am pus mâna pe nimic, cum ar spune el „norocul pentru mine e un fel de ghinion”) . Țin să menționez că a aruncat și tricoul de pe el ... pe care iarăși n-am avut bulan să-l prind.



Înainte să spun cât de mișto a fost Jeru The Damaja, trebuie să precizez ce mișto e poporul român aclamând "Uite-l pe ăla, e negru!" ... Revenind, omul a fost altceva. Nu dădea doi bani pe piesele pe care trebuia să le cânte, el voia să facă publicul să cânte și să facă publicul să se simtă foarte bine, comunicând foarte mult și făcând câteva glume subtile. A dat chiar și indicații referitoare la atitudinea publicului :
1. Artistul nu se distrează, până când toată lumea nu se distrează. 2. Când artistul îți spune să faci ceva... doar fă-o! 3. De fiecare dată când artistul se oprește din cântat, publicul trebuie să facă gălăgie.
Au urmat Paraziții și vreau să precizez că am avut o emoție puternică și ciudată. Mă simțeam cumva foarte nașpa, avându-l pe Cheloo la mai puțin de 1 metru de mine, fiind obișnuită să îl văd doar în fața televizorului, total inofensiv și la foarte mare distanță de mine. Nu că ar fi făcut ceva violent sau s-ar fi luat de cineva din public, în nici un caz. Îl admir extraordinar de mult ca om, ca mod de gândire, dar ca artist îmi dă o oarecare emoție.



În concluzie, prima zi a început atât de prost încât îmi venea să îmi iau jucăriile și să plec acasă, dar s-a terminat în forță.


Vezi video-filmul :


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

The Backyard Party Ploiești

1 Decembrie : Paradă și spiriduși

10 lei poza